marți, 10 martie 2009

Despre noi

  • Avem o vocaţie de a fugi de răspundere cum nu cred ca ne-am dorit vreodată. În faţa unei greşeli, în loc să găsim soluţii, ne concentrăm intens să găsim ţapi ispăşitori.
  • Ne e atât de greu să spunem "nu ştiu", "am greşit" sau "îmi pare rău" încât uneori am impresia că am prefera să ni se amputeze un membru în schimb. Noi suntem specialişti în "tot", facem "tot"-ul perfect şi apoi îl livrăm restului lumii, care îl foloseşte greşit.
  • Minoritatea se supune majorităţii, power to the people, democraţie. Noţiuni peste care am trece de 10 ori pe zi pentru că ne credem mai deştepţi decât oricine ne iese în cale.
  • Ne dorim bani mai mult decât orice. Dar, când ni se dă ocazia să muncim mai mult ca să câştigăm mai mult, refuzăm. Vrem mai mulţi bani, nu mai multă muncă. Aşa că jucăm la loto şi înjurăm "sistemul aranjat" în fiecare săptămână. Dar jucăm în continuare.
  • Uităm foarte repede. Când suntem pietoni, înjurăm şoferii care ne claxonează deşi suntem pe trecerea de pietoni. Când suntem şoferi, îi claxonăm pe cretinii care se mişcă atât de încet pe trecerea de pietoni. Când naţionala de fotbal câştigă 10 meciuri consecutive, antrenorul e cel mai bun din lume. La prima înfrângere e o p**ă.
  • Ne naştem ipocriţi. Mâna face cruce de 30 de ori trecând pe lângă o biserică, iar gândul, în acelaşi timp, blestemă şapte generaţii ale celui care trece pe lângă noi atingându-ne cu umbrela. Cumpărăm tabloide în fiecare zi, dis de dimineaţă, ca să ne plângem toată ziua de cât de proaste sunt ziarele.
  • Vorbim cel mai mult la persoana întâi singular. Totul se învârte în jurul nostru, iar restul universului e o masă diformă care nu ne interesează. Eu vreau să ascult muzica la maximum la miezul nopţii, deşi vecinii din bloc dorm. Două nopţi mai târziu, eu vreau să dorm la miezul nopţii, deşi vecinii vor să asculte muzică la maximum.
  • Invidia ne ucide orice pornire constructivă care ne-ar face să avem la fel de mult ca acei pe care-i invidiem. În loc să învăţăm cum să avem mai mult, ne consumăm energia să găsim tot mai multe motive şi metode de a-i urî pe cei care au mai mult.
  • Ne place să ne comparăm doar cu cei care stau mai prost ca noi. De fiecare dată când cineva ne spune că stăm prost la ceva, prima noastră replică e "dar cutărică e într-o situaţie şi mai proastă".
  • Ne interesează întotdeauna mai mult ce fac cei din jur decât ce avem de făcut noi înşine. Atunci când şeful ne reproşează ceva, turuim o listă întreagă de defecte ale colegilor.
  • Şi, de fiecare dată când citim astfel de liste cu consideraţii generale, dăm din cap aprobator şi ne recunoaştem în descrieri prietenii, colegii, vecinii. Dar nu ne recunoaştem pe noi.

2 comentarii:

Menaru spunea...

Nu ma regasesc in doua chestii pe care le-ai zis aici. Prima e ca nu ma compar niciodata cu cei care stau mai prost decat mine. Intotdeauna ma reperez la cei care sta mai bine si stii in general ce mi se spune? De ce esti nedreapta, gandeste-te ca unii stau mai prost decat tine, unii castiga mai putin decat tine, unii sunt mai putin norocosi/fericiti, etc decat tine. Si sunt considerata o rasfatata sau o aronganta pentru replica mea: "dar nu cu cei care stau mai prost vreau sa ma compar, ci cu cei care stau mai bine, ca sa tind spre mai bine, e firesc".
Iar a doua chestie in care nu ma regasesc e faptul ca e greu sa recunosti ca nu stii, ca ai gresit, ca iti pare rau. Cere curaj sa poti spune toate astea si pentru mine, cand eram mai tanara, a devenit un challenge sa fiu capabila sa spun asta. Si am reusit. Dar a fost un act de curaj cand am spus-o pentru prima data, renuntare la un orgoliu exacerbat cand am admis ca am gresit (intr-o situatie cu adevarat importanta).
Imi permiti si sa glumesc un pic? Chiar si cand sunt in masina - e adevarat, nu sofer, ca n-am carnet - tot ma gandesc la pietoni, serios! Probabil si cand o sa-mi iau carnetul si voi conduce pentru prima data masina tot n-o sa-i judec pe pietoni. in sufletul meu sunt pieton si voi fi intotdeauna pieton.:)

Tiribonflax spunea...

tocmai pentru că nu eşti şofer nu înjuri pietonii :)

tu doar stai şi te uiţi în dreapta. şoferul, însă: ambreiaj, frână, ambreiaj, schimbător, ambreiaj, viteză, acceleraţie - la fiecare oprire. la un moment dat ţi se apleacă şi nu mai ţii seama de nimic.