Mă feresc de sistemul public de sănătate ca vampirul de usturoi. Nu calc prin spitale, ultima vizită într-o policlinică "de stat" a fost acum un an, să fac o copie după un document, iar medicul meu de familie nu m-a văzut la faţă de vreo 5 ani (bine, asta e pentru că medicul e în Baia Mare, iar eu în Bucureşti, da' tot e ceva că nu mi-am făcut rost de un medic de pe-aici).
Deşi din salariul meu se virează cotizaţiile către asigurările de sănptate, eu mă bucur de fapt de binefacerile (relative şi astea) ale sistemului particular de sănătate. Adică sunt om cu abonament full option la un centru medical care cre'că are (sau a avut, dacă au mai făcut şi alţii) primul spital particular din ţară. Programări omeneşti, consultaţii şi analize gratuite, cabinete medicale fără linoleu găurit, instrumente cum vezi în serialele americane, medici care se nu uită ca nebunii dacă le spui mai mult de două simptome.
Da' nu despre asta voiam, de fapt, să scriu. Ci despre cumpăratul de medicamente pe care farmaciştii ţi le dau doar dacă vii cu ţidula parafată de medic. Cum ar fi antibioticele. Pentru care primeşti reţetă şi mergi frumos la potecarăş. Reţetă de om normal, nu compensată, nu gratuită. Potecarăşu se uită, caută, tastează, încasează banu' şi-ţi dă reţeta înapoi!? Iei reţeta frumos, mai faci 30 de metri (că farmaciile-s mai dese ca chioşcurile de ziare), te duci la următorul potecarăş şi mai iei o tură de antibiotice. Şi poţi face asta de câte ori vrea muşchiul sau buzunarul tău. Dar numai în ziua în care ai primit reţeta sau în dimineaţa următoare (dacă te-ntreabă ceva: "am fost aseară la medic şi n-am apucat să le cumpăr").
Şi-aşa-ţi faci o rezervă de-o să poţi lua antibiotice fără sfatul medicului câţiva ani. Tu şi familia ta.
Ca să ajung la ideea principală: medicamentele care se dau exclusiv pe baza unei reţete medicale sunt dintre cele pe care nu e bine să le iei ca bou' doar pentru că ţi-a zis vecina/mama/soacra/vânzătoarea de la butic (în general femeile sunt cele care dau sfaturi d-astea, ele au memorie disponibilă pentru denumiri complicate. bărbaţii nici când le iau nu ştiu cum le zice). Mai ales că românii merg la medic doar când sunt pe moarte şi iau câte 6-7 pilule deodată "să fie". Antibioticele sunt printre medicamentele cu cele mai urâte efecte secundare, mai ales dacă sunt luate aiurea.
Atunci de ce-ţi dă farmacistul reţeta înapoi????
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
De citiva ani (de fapt, cred ca de la 1 ianuarie 2006, daca medicamentul de memorie pe care-l iau fara reteta e bun), nici un antibiotic, oricit de pasnic, nu se mai da decit cu reteta. Ai nevoie doar de una sau doua pilule pentru a contracara o durere de masele pe week-end - tot doar doza de urgenta o primesti, iar aceasta doza are acceptiuni diferite in farmacii diferite. Deci, nu...
Trimiteți un comentariu