Acum şapte ani am urmărit, pentru prima dată în viaţă, un eveniment online. Eram într-un birou, fără televizor, cu un radio care prindea mai degrabă praf decât ceva sunete. Dar aveam internet.
Am aflat la telefon de primul avion intrat în turnurile gemene. Am încercat cu disperare să găsesc vreun post de radio pe care să-l pot auzi pe măgăoaia din birou. N-am reuşit. Singura mea şansă era internetul. Eh, dar în 2001 internetul nu era ce e acum. CNN-ul a pus pe site imagini la vreo două ore după ce al doilea avion s-a izbit de clădire.
Căutam cu disperare imagini, ştiri, orice. Nu aveam la îndemână bloguri, dar aveam "pagini personale". Internauţii se manifestau mult mai haotic şi mult mai puţin relevant. Dar la fel de cinic. Marea majoritate a pozelor publicate era nu cu turnurile în flăcări, nu cu forfota autorităţilor în zonă, ci cu oameni aruncându-se în gol. Yeap, oameni disperaţi care se aruncau de la etajele superioare ale celor două clădiri.
Am ajuns acasă noaptea târziu, iar imaginile video le-am văzut abia a doua zi (pentru că nici televiziunile de ştiri nu erau ce sunt acum). Dar nimic din ce am văzut de-atunci încolo nu a reuşit să întreacă în impact acele imagini cu oameni în cădere.
joi, 11 septembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu