Miercuri noapte prind şi eu reluarea lui Anthony Bourdain de săptămâna trecută. Bourdain ăla de ne-a arătat cum suntem şi noi ne-am supărat. De data asta s-a dus omul în Argentina şi a trecut prin Patagonia. Pentru cine nu ştie, Patagonia este sfârşitul lumii. Adică ultimul teritoriu întins descoperit de om.
Şi pentru că Bourdain nu se duce la restaurant decât dacă aşa-i face traseul autoritatea românească de turism, se întovărăşeşte cu doi gauchos. Cowboy. Văcari. Cu care se duce şi la o vânătoare de iepuri. De fapt de iepure, că doar unul au prins. Povestesc băieţii despre cum e să fii în Patagonia, despre cum şi-au dus familiile lor traiul pe-acolo, cum au avut o fermă şi-au vândut-o şî a mî dî.
Unul dintre cei doi băştinaşi, pe numele lui de botez Chabon, cu o mustaţă bogată şi lungă, purcede la gătirea urechiosului, cântând de mama focului.
Mnoa şi ce cânta? Să-mi pice urechile, nu alta. Cu un soi de accent latino, dar pronunţând destul de clar:
Részeg vagyok rózsám, mint a csap,
Nem aludtam három éjjel, három nap.
Hazamenni sej, de nem tudok,
Hajnalig rózsám nálad maradok.
Hazamenni sej, de nem tudok,
Hajnalig rózsám rajtad maradok.
Pentru cei fără background de resort, e un cântec unguresc de pahar. Cântat fix în Patagonia. Apăi şi nu are dreptate Ghiţă Funar când zice că ungurii îs cotropitori? :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
"şî a mî dî" mu-ha-haaa. de-i zic lu'jeg faza asta o sa ii fie ciuda, da' nu o sa recunoasca:))
încă nu ştiu dacă asta e de bine sau nu pentru mine, aşa că nu reacţionez :-D
l-am văzut, m-am umflat de râs. foarte mişto! :-)
Trimiteți un comentariu