sâmbătă, 14 iunie 2008

Dilemă existenţială

Dacă lucrezi în presă şi ai depăşit momentul vieţii în care-ţi place să socializezi oricând şi cu oricine are legătură cu meseria ta, vei fi catalogat fie fitzos, fie arogant, fie insignifiant şi vei fi ocolit cu îndârjire. Ceea ce nu te va deranja tocmai pentru că nu cauţi socializarea cu aceşti oameni.

Dar vine ceasul rău - pisica 13 şi câştigi un concurs de specialitate. Tam-nesam şi fără să fii abonat la genul ăsta de manifestări. Brusc oamenii încep să te observe, să te oprească din drum pentru a-ţi vorbi, să-ţi zâmbească ba chiar să-ţi arunce câte-o privire cu înţeles. Ce înţeles? Ştie cucu.

Şi-atunci ce faci? Le zâmbeşti frumos şi le suporţi manifestările, pentru că eşti un om de treabă şi nu-ţi place să te porţi urât? Le întorci spatele şi te faci că nu-i vezi? Sau de fiecare dată când se îndreaptă unul spre tine te faci că vorbeşti la telefon?

2 comentarii:

hadean spunea...

DA!:-)
duminica faina. bine?

Tiribonflax spunea...

aha. deci neagră cu dungi albe :-D
bine. şi ţie, da?