Pentru că de-acum încolo vor conta tot mai puţin. Anul ăsta votează oameni care în timpul respectivelor evenimente nici măcar nu erau născuţi. Oameni care nu au cum să se raporteze la ele şi în faţa cărora discursurile politice care amintesc de decembrie '89 sau iunie '90 nu mai au prea mare încărcătură. Presiunea asupra celor vinovaţi scade natural, pentru că nu toţi suntem highlanderi ca tătucu Ilici şi, încetuc-încetuc, cei care-şi amintesc ce-au trăit atunci se duc în locurile cu verdeaţă veşnică.
Un argument în sensul ăsta e o iniţiativă de "sărbătorire relaxată a mineriadei". Cu o bătaie cu perne, timp de 5 minute, în Piaţa Universităţii. Sărbătorim faptul că nişte români au bătut şi omorât alţi români. Tare, nu?
Nu-i condamn pe cei care iniţiază o asemenea sărbătoare, poate chiar nu ştiu ce a fost atunci acolo, dar îi condamn pe cei care n-au limpezit apele timp de 18 ani.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Foarte corect. Ştii, unele întrebări la angajarea în A3 erau aşa: "când e Ziua Naţională şi de ce". După ce cădeau 75%, treceam la 13-15 iune. Mai rămâneau 5%. Cam cu milă 5%.
şi aşa ne dăm seama că, de fapt, nu suntem o ţară veselă, ci una foarte tristă.
de ce oare ni se pare atât de "un-cool" să ne cunoaştem istoria?
Ai pus punctul pe i.
Nu este lamurita mineriada din 13-15 iunie, si uite ce trist lucru se intimpla: ma plimb prin blogosfera romaneasca si imi iese in cale un blogger tinar. Curatel, educat prin America, lucrat prin guvern, inteligent brici, stie web-ul ca pe propriul buzunar. Imi place!
Ma uit mai bine si vad ca, cu mindrie, si-a pus poza pe blog: el cu "Domnul Ion Iliescu."
Pai copilul asta nu are busola. El crede ca a simpatiza cu stinga in Romania egal cu a invata de la Ilici.
Nu m-am legat de el, sa-i spun din ce cauza sint emigrant si nu acasa alaturi de mama.
Dar daca sint tineri in jurul lui Ilici, e si pentru ca nu s-a facut lumina, mare lumina, in macelul din iunie 90. Dimpotriva, s-a stins lumina, si acum unii fac glumitze cu perne.
Trimiteți un comentariu