- Apare de fiecare dată când sunt în capul scărilor. O fracţiune de secundă de panică, indiferent de cât de des am coborât pe-acolo. Senzaţia se menţine dacă trebuie să cobor scări în spirală. Iar teroarea adevărată se instalează dacă trebuie să cobor pe întuneric.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Intr-o dupa masa am urcat - vreo trei etaje, scarile unei case stil italian, de-aia pe laturile unui patrat care are curte in mijloc.
Numa' io stiu cum imi tremurau picioarele si cat de greu imi stapaneam bataile inimii.
Totul a devenit mai grav cand am mers pe "aleea" care ducea la usa unde treiia sa ajung.
Un feeling unic si thrilling in a bad way.
Am mai fost acolo vreo cateva luni mai tarziu. Frica se estompase.
despre frica parţială de înălţime - într-un episod viitor :)
Si James Stewart avea aceeasi frica in filmul Vertigo. :D
Trimiteți un comentariu